1. Din punct de vedere fizic – creşte rapid

Activitate necesară – chiar şi un bebeluş este activ. El se întinde, dă din mâini şi din picioare, îşi mişcă ochii, clipeşte, strigă şi apucă cu mâna. Această activitate constantă îl ajută pe bebeluş la folosirea energiei înmagazinată prin hrană şi somn, şi contribuie la creşterea şi dezvoltarea lui. (Creşterea înseamnă creştere în mărime, în timp ce dezvoltarea se referă la schimbarea în structura corpului.)

Ritmul dezvoltării – creşterea şi dezvoltarea rapidă sunt normale pentru primele câteva luni şi în primul an de viaţă. Ritmul dezvoltării variază de la copil la copil, dar fetele se dezvoltă mai rapid decât băieţii.

 

2. Din punct de vedere mental – este un descoperitor

Activitatea unui copil mic contribuie la dezvoltarea lui fizică şi mentală. El descoperă lumea din jurul lui, care poate fi destul de limitată la această vârstă. El îşi descoperă mama, pe cei ce îngrijesc de el şi pe el însuşi. Din cauza limitării verbale, copilul este un autodidact; cunoştinţa care este aşa de comună pentru noi, lui îi este necunoscută.

 

3. Din punct de vedere social – este limitat

Lumea copilului este mică şi în general limitată la microclimatul social, incluzând casa lui şi casa câtorva rude sau prieteni; dacă este născut într-o familie care frecventează biserica, atunci aceasta include şi biserica. În curând va învăţa să câştige atenţia celorlalţi prin sunete, gesturi şi mişcări, pentru că acestea vor fi singurele lui mijloace de comunicare. Se poate amuza singur cu câteva jucării sau obiecte simple de joacă, dar se bucură să fie şi amuzat de alţii.

 

4. Din punct de vedere emoţional – este sensibil

Celui mic, în general, îi este frică de străini, situaţii nefamiliare, zgomote bruşte etc. Deşi emoţiile lui nu sunt stabile şi îşi va arăta repede neplăcerea prin plâns, poate să înceapă să înveţe că unele tipuri de comportare sunt acceptabile şi altele nu. Chiar la această vârstă fragedă poate învăţa ascultarea.

 

5. Din punct de vedere spiritual – este dependent

Atitudini şi acţiuni – bebeluşul este dependent de părinţii lui pentru a dobândi deprinderile comportamentale de bază. Un copil va imita nu numai acţiuni, dar şi atitudini, şi acestea îi vor rămâne pentru o viaţă. Niciun învăţător nu poate înlocui părinţii evlavioşi, prin a-i da el copilului exemple corecte de atitudini şi acţiuni. Numai părinţii pot crea atmosfera de cămin necesară în aceşti ani timpurii, ani de temelie.