1. Din punct de vedere fizic – este activ

  • Îi plac aventurile – energia celui de 9-11 ani îl conduce la activităţi variate. El doreşte aventură, emoţii. Îi plac activităţile în aer liber, excursiile şi taberele.
  • Sănătate  – este relativ independent, a trecut de perioada bolilor copilăriei şi are o stare fizică bună. Acceptă şi poate împlini proiecte complicate, dar are nevoie de multă încurajare. Este atât de ocupat şi atât de implicat în aventuri noi zi de zi, că probabil îşi va neglija aparenţa fizică. Trebuie învăţat să fie ordonat, atent în menţinerea igienei şi îngrijirii hainelor, a lucrurilor personale şi a camerei lui.

2. Din punct de vedere mental – este un investigator

  • Motive logice – ca şi copilul de 6-8 ani, şi cel de 9-11 ani este un bun observator, dar acesta înţelege ceea ce observă şi are un raţionament logic. Ajuns la această vârstă, el continuă să aibă o mulţime de întrebări bune. Încă nu este capabil să descopere singur răspunsurile.
  • Colecţii – copilul de 9-11 ani face multe colecţii. Colecţionează tot felul de lucruri, mici sau mari, nu pentru calitate, ci pentru cantitate. Până la vârsta de 11 ani nu-şi poate clasifica colecţiile fără ajutorul unui adult. Impulsul de a face colecţii poate servi la scopuri educaţionale, pentru că în acest fel se formează calea pentru studiul organizat al subiectelor ştiinţifice. Observaţia şi judecata sunt mai rapide şi, în timp ce discută şi schimbă obiectele din colecţii cu alţi copii, îşi îmbogăţeşte relaţiile interpersonale.
  • Investigarea – îi place să investigheze orice este nou pentru el. Aceasta poate însemna excursii în locuri noi, obiecte sau haine vechi, ceasuri şi instrumente mecanice. La această vârstă poate înţelege succesiunea şi consecinţa, şi are un bun simţ istoric şi cronologic al timpului, spaţiului şi distanţei, aşa că trebuie să fie convins şi asigurat de adevăr. El judecă ce aude şi vede.
  • Nivel de înţelegere mare – la această vârstă trece lucrurile prin filtrul gândirii, şi dezvoltă o înţelegere a lucrurilor abstracte. El probabil ştie la fel de mult (sau mai mult) ca părinţii lui despre noile descoperiri ştiinţifice, şi le poate discuta. Îi place să investigheze lucruri noi şi, de asemenea, dacă este învăţat din Biblie, înţelege şi descoperă adevărurile spirituale în povestirile biblice. Acum că legea „cauzei şi efectului“ devine mai clară pentru el, cuvintele „de ce“ şi „pentru că“ devin o parte a vocabularului lui. El poate înţelege de ce este necesară mântuirea, şi cum a fost satisfăcută dreptatea lui Dumnezeu prin moartea Domnului Isus.
  • Cititul – copilului de această vârstă îi place să citească, şi trebuie încurajat să citească diferite cărţi. Familia trebuie să aibă un timp în care să citească împreună cu copiii cărţi bune, iar şcoala duminicală să aibă o bibliotecă cu cărţi pentru vârsta acestor copii.
  • Vârsta de aur a memorării – copilul de această vârstă trebuie învăţat să cunoască şi să iubească Biblia, considerând-o Cartea Cărţilor. Fiindcă această vârstă este adesea numită „vârsta de aur a memorării“, trebuie încurajat să memoreze pasaje din Biblie, împărţirea cărţilor Bibliei, cărţile Bibliei, geografia Bibliei şi istoria ei, şi să aibă o idee despre cronologia evenimentelor din Cuvântul lui Dumnezeu.

3. Din punct de vedere social – se adaptează

  • Pregătirea pentru independenţă – copilul se adaptează societăţii din afara casei. Acum părinţii au ocazia să-l ajute să acţioneze independent, pregătindu-l pentru anii adolescenţei.
  • Sociabilitate – pe măsură ce copilul se adaptează societăţii din afara casei, el devine sociabil, şi fără îndoială va deveni membrul unui grup. Aceste grupuri sunt împărţite pe sexe, pentru că copiii de această vârstă simt un antagonism faţă de membrii de sex opus. Fetelor li se pare că băieţii sunt prea zgomotoşi şi scandalagii, în timp ce băieţii consideră fetele prea copilăroase.
  • Ajută-l să-şi facă prieteni – un părinte nu poate alege prietenii copilului, dar trebuie să fie sigur că are în preajmă prieteni buni. Unii părinţi chiar au considerat că este înţelept să se mute dintr-un cartier în altul, sau să meargă la altă biserică, pentru ca copiii lor să aibă prieteni de aceeaşi vârstă, din familii cu teamă de Dumnezeu.
  • Învaţă-l prietenia – alte familii au hotărât să-şi ajute copiii, formând un grup pentru copii şi conducând activităţile grupului. În acest fel, o întreagă vecinătate poate să-şi schimbe direcţia. (Vezi versetele din Biblie: 1 Corinteni 15:33 şi Romani 12:21.)* Acesta este timpul ca, prin rugăciune şi înţelegere, să-i ajutăm pe copiii noştri să trăiască pentru Hristos, şi să-şi dezvolte o personalitate iubitoare, care să-i ajute să-şi facă prieteni care-L iubesc pe Dumnezeu, dar şi din aceia care nu cred în El.
  • Influenţa grupului – grupul celor de aceeaşi vârstă va deveni tot mai important, pe măsură ce copilul intră în adolescenţă. Părinţii şi învăţătorii nu pot lua locul acestui grup, dar ei trebuie să împărtăşească experienţe cu copiii lor şi acum şi în timpul adolescenţei.
  • Abilităţi – când un copil ajunge la vârsta de 11 ani, este normal să aibă unele abilităţi superioare părinţilor şi învăţătorilor lui. Părinţii trebuie să recunoască aceasta, şi să permită copiilor să colaboreze în discuţii şi proiecte, unde ei îşi pot folosi aceste abilităţi.

4. Din punct de vedere emoţional – este expresiv

  • Neinhibat – copilul de 9-11 ani dă drumul emoţiilor în mod liber. Va fugi prin casă, va trânti uşile, va striga şi va cânta şi se va implica repede în proiecte şi competiţii.
  • Trebuie să înveţe auto-disciplina – trebuie să înveţe când să fie serios şi liniştit, şi când să fie fără griji şi jovial. Trebuie să înveţe răbdarea şi stăpânirea de sine, altfel îşi va forma o atitudine de apărare şi adesea va fi gata să argumenteze. Poate trage concluzii pripite, fără a analiza toţi factorii înainte de a lua decizii. Trebuie să înveţe să respecte drepturile şi sentimentele altora.
  • Temeri ascunse – deşi din punct de vedere emoţional este expresiv, copilul de 9-11 ani încearcă, în general, să-şi ascundă sentimentele. I-ar place să pară ca fiind neînfricat, dar încă are multe temeri rămase din copilăria timpurie.
  • Expresia emoţională – nu-i plac manifestările exterioare ale sentimentelor şi afecţiunii, dar admiră şi simte o adâncă afecţiune pentru cei pe care îi consideră eroii lui. Învăţă că oamenii îşi exprimă emoţiile în diferite feluri. Deşi se poate bucura de o glumă bună, poate râde din toată inima şi la o glumă pe care nu o înţelege. Trebuie să înveţe să râdă de el însuşi, şi să nu spună glume care vor jigni pe alţii.

5. Din punct de vedere spiritual – se relaţionează la alţii

  • Este cunoscut ca „închinător erou“ – „Admiră pe cei care fac ce i-ar place lui să facă. Admiră o persoană pentru ceea ce face, negândindu-se la ceea ce este persoana respectivă. Îşi alege eroi dintre oamenii pe care îi vede, despre care citeşte sau îi vede la televizor, şi îşi formează şablonul vieţii după ceea ce observă în viaţa celorlalţi.“