primul copil

În curând mi se va naște primul copil!

Nu știu când şi dacă ai trecut pe aici, sau dacă vrei trece, dar în ce mă priveşte, mai am de aşteptat aproximativ două luni. ( Şi am răbdare!). În mintea mea, ca a oricărui tată, au apărut tot felul de frământări.

Cum privesc spre perioada care vine?
Ce îmi doresc pentru fiul meu?
Ce fel de tată aș vrea să fiu?
Voi mai putea dormi ca înainte?
Îmi voi face timp suficient pentru el?
Cum vom face față provocărilor când va crește mare?
Cu cine se va căsători? Va reuşi în viață?

Sincer?
Sunt atât de multe cărți scrise despre creşterea copiilor, încât ai putea spune că totul este clar și descoperit. Din păcate, recunosc că nu sunt un mare cititor și încă nu am terminat prima carte începută pe acest subiect. Însă trebuie să recunoaștem: chiar dacă există o mulțime de cărți, pe sute de teme, problemele nu ne sunt rezolvate de cărți, iar viaţa, de multe ori, “bate filmul”.

Voi încerca să trec prin întrebările de mai sus și să vă dau câteva răspunsuri la care am meditat.

Cum privesc spre perioada care vine?

Privesc spre necunoscut, dar cu încredere în Dumnezeu. Chiar dacă nepoata mea a crescut în casă cu mine până la vârsta de peste 2 ani, nu pot spune că știu ce mă așteaptă, iar soția mea nici atât (nu are nepoți pe care să-i fi schimbat sau spălat, etc.). Am răbdare și mă încred în El.

Ce îmi doresc pentru fiul meu?

Doresc ca favoarea Lui Dumnezeu să fie peste el de când se va naşte, până la bătrânețe. Să fie sănătos, ascultător, liniștit, înțelept, deloc repezit sau impulsiv. Cu toate acestea știu că sunt lucruri care depind de noi ca părinţi, iar multe depind de Dumnezeu.

Ce fel de tată aș vrea să fiu?

Vreau să fiu un tată bun, calm, care să-și petreacă timp cu copilul în parc, la joacă, în grădină, la bunici… să-l învăț să aleagă între bine și rău, potrivit și nepotrivit, să trăiască frumos și să-i fiu un exemplu în toate acestea. Cel mai dureros pentru părinți, am înțeles de la alţii, că este Acel moment în care îl vezi că te copiază, în lucruri pe care nici tu nu le suporți la tine. (Doamne, ajută-mă să mă schimb cât mai repede!)

Voi avea timp să dorm?

Aşa sper. Oricum am înțeles că și acest aspect e un mister, și că fiecare copil e diferit. Eu mă rog să fie un copil care să doarmă noaptea, și când va mai creşte, să știe să se joace și singur ( pentru că eu lucrez de acasă… și asta m-ar ajuta mult!) altfel va trebui să-mi caut un alt spațiu de lucru.

Voi avea timp suficient pentru el?

Îmi doresc mult să mă disciplinez şi să îmi fac timp pentru el. Vreau să găsesc un echilibru între a petrece timp cu el și a munci. Din păcate, știu că nu se poate una fără alta.

Cum vom face față provocărilor când va fi mare?

De când am aflat că voi fi părinte, mulţi îmi spun zicala: copii mici, probleme mici, copii mari, probleme mari. Totuși sunt 100% convins că şi binecuvântările vor fi pe măsura provocărilor.
Ce poate fi mai frumos, decât să fi părinte, iar când ai peste, să zicem, 50 de ani, să ai copil mare, care să îţi aducă bucurie, să umble pe calea lui Dumnezeu, să aibă o viaţă împlinită?

Cu cine se va căsători? Va nimeri bine în viață?

Doamne, ai milă de el, aşa cum ai avut şi de mine la acest capitol! Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru darul minunat pe care mi l-a făcut prin soţia mea, şi mă rog de pe acum, ca băiatul meu să fie serios, să se poarte frumos cu fetele, să o aştepte pe cea potrivită care să-i fie soţie, iar ea să fie o fată după inima lui Dumnezeu.

Acestea sunt doar câteva din gândurile care îmi trec prin cap, în timp ce mă bucur de această perioadă împreună cu soția, de mica făptură care se dezvoltă în pântecul ei. E atât de fascinant să remarci că răspunde când îl strigi, că lovește înapoi când apeși pe burtică …

E frumoasă această perioadă, şi realizez că a sosit momentul, ca familie, să trecem la următorul sezon.
Îi mulțumim Lui Dumnezeu că El e deja acolo, și în bunătatea Lui ne va ajuta.

Să ne ajute Dumnezeu să fim părinți exemplu, să fim din aceia care să nu-l întărâtăm la mânie și să-l creștem în casa Domnului, cu frică și dragoste de El.

 

Articol scris de: un tată.